Reguli de Procedura Arbitrala
ale Asociatiei Balcanice de Arbitraj

 

CAPITOLUL III: Tribunalul arbitral


ART.15
Definitie si compunere
(1) Soluționarea litigiului aparține exclusiv tribunalului arbitral.
(2) În înțelesul prezentului Regulament, TRIBUNALUL ARBITRAL este arbitrul unic sau, după caz, totalitatea arbitrilor și supraarbitrilor învestiți de părți prin convenția arbitrală ori stabiliți în conformitate cu prezentele Reguli, să soluționeze un litigiu determinat și să pronunțe o hotărâre definitivă și obligatorie pentru ele.
(3) Poate fi arbitru sau supraarbitru orice persoană fizică, cu domiciliul în România, care are capacitatea deplină de exercițiu al drepturilor, se bucură de o bună reputație și este licențiat în Științe Juridice specialitatea Drept, fiind înscris pe Tabloul Arbitrilor sau Tabloul Supraarbitrilor în condițiile Regulamentului Privind Organizarea Arbitrajului de către ABA.
ART. 16
Numărul arbitrilor
(1) Părţile stabilesc dacă litigiul se judecă de un arbitru unic sau de doi arbitri și un supraarbitru (sub rezerva menționată la alin. 2 și alin.4). O parte a litigiului poate desemna 1 singur arbitru.
(2) Dacă părţile nu au stabilit numărul arbitrilor (cu excepția situației reglementate la aliniatul 4 al prezentului articol), litigiul se judecă de 2 arbitri, câte unul numit de fiecare parte, precum și un supraarbitru - desemnat de cei 2 arbitri. În măsura în care cei doi arbitrii nu pot ajunge la un consens cu privire la persoana supraarbitrului, în termenul stabilit, acesta va fi desemnat de către Președintele CURȚII.
(3) Dacă există mai mulţi reclamanţi sau mai mulţi pârâţi, părţile care au interese comune vor numi un singur arbitru. În măsura în care aceștia nu pot ajunge la un consens cu privire la persoana arbitrului, în termenul stabilit, acesta va fi desemnat de către Președintele CURȚII.
(4) În spețele de complexitate scăzută, a căror valoare se sitează sub 5.000 (cincimii) lei speța va fi soluționată de un arbitru unic, numit în condițiile art. 18.
(5) În spețele de complexitate ridicată, în măsura în care a fost desemnat un arbitru unic de către părți, acesta poate solicita președintelui CURȚII să aprobe constituirea TRIBUNALULUI din doi arbitrii și un supraarbitru. În cazul aprobării solicitării arbitrului unic, se va aplica procedura prevăzută la alin. 1, 2 și 3 ale prezentului articol. În cazul respingerii solicitării, speța se va judeca cu arbitru unic.
ART. 17
Nulitatea parţială
Este nulă clauza din convenţia arbitrală care conferă uneia dintre părţi un privilegiu cu privire la desemnarea arbitrilor ori care prevede dreptul uneia dintre părţi de a numi arbitrul în locul celeilalte părţi sau de a avea mai mulţi arbitri decât cealaltă parte.
ART. 18
Numirea arbitrilor
(1) Arbitrii sunt numiţi, revocaţi sau înlocuiţi conform convenţiei arbitrale și a dispoziților prezentelor Reguli.
(2) Arbitrii sunt numiți dintre specialiștii înscriși pe Tabloul teritorial al arbitrilor, afișat pentru Filiala / Sucursala în raza căreia de competență se judecă litigiul. Prin excepție, părților pot numi un arbitru de pe Tabloul Național al Arbitrilor condus de ABA, situație în care taxele de arbitraj cresc corespunzător pentru a asigura cheltuielile arbitrului în cauză.
(3) Când arbitrul unic sau, după caz, arbitrii nu au fost numiți prin convenția arbitrală și nici nu s-a prevăzut modalitatea de numire a lor, constituirea tribunalului se va realiza după cum urmează:

(a) prin cererea de arbitrare sau prin înscris separat în termenul stabilit de CURTE, reclamanta va numi un arbitru și un arbitru supleant sau va propune ca litigiul să fie soluționat de un arbitru unic, indicând numele celui propus;
(b) prin întâmpinare sau înștiințare separată, adresată CURȚII, în termen de cel mult 10 zile de la primirea cererii de arbitrare, în măsura în care CURTEA nu a fixat un alt termen, pârâtul va numi un arbitru și un arbitru supleant sau după caz va răspunde la propunerea reclamantului privind soluționarea litigiului de un arbitru unic și la persoana acestuia. Dacă pârâtul nu răspunde propunerii de numire a arbitrului unic, se consideră că propunerea reclamantului este acceptată tacit.

(4) Este obligația părtilor ca, o dată cu numirea unui arbitru, să numească și un arbitru supleant.
(5) În cazul în care părțile nu își îndeplinesc obligația de a-și numi și câte un arbitru supleant, Președintele CURȚII, pentru a preîntâmpina situațiile în care TRIBUNALUL nu se poate constitui și/sau întruni la termenele fixate ca urmare a neprezentării unuia din membri săi, va putea numi câte un arbitru supleant, pentru toate părțile ori numai pentru una din ele, după caz. Aceeași măsura poate fi luată de către Președintele CURȚII și în cazul în care supraarbitrul a fost numit de el, și acesta nu se poate prezenta pentru a-și îndeplini însărcinarea la oricare din termenele de judecată. Arbitrul ori supraarbitrul supleant, desemnat în condițiile mai sus arătate, va exercita atribuțiunile ce-i revin, potrivit calității cu care a fost investit, doar cu ocazia sedințelor la care arbitrul sau supraarbitrul titular nu participa.
ART. 19
Acceptarea sarcinii de arbitru și supraarbitru
Acceptarea / refuzul sarcinii trebuie să fie făcută în scris, în termen de 2 zile de la data primirii propunerii de numire. Acceptarea va fi comunicată părților prin poştă, telefax, poştă electronică sau prin alte mijloace ce asigură transmiterea textului actului şi confirmarea primirii acestuia, în termen de 5 zile de la data acceptării propunerii de numire.
ART. 20
Numirea supraarbitrului
Cei 2 arbitri vor proceda la numirea supraarbitrului şi a unui supleant al acestuia, în termen de 10 zile de la ultima acceptare. Supraarbitrul se va conforma prevederilor art. 19.
ART. 21
(1) Președintele CURȚII, după expirarea termenelor procedurale, va desemna arbitrul unic sau după caz, arbitrul reclamantului ori al pârâtului sau supraarbitrul, dacă:

- reclamantul nu numește un arbitru prin cererea introductivă sau prin înscris separat,
- pârâtul nu răspunde ori nu da curs initiativei de numire a arbitrului,
- există neînțelegere între părti cu privire la numirea arbitrului unic,
- cei doi arbitri nu cad de acord asupra persoanei supraarbitrului;
- arbitrul unic, arbitrii sau supraarbitrul nu acceptă însărcinarea în termenul stipulat la art. 19.

(2) Aceasta numire se face în termen de 5 zile de la data expirarii termenelor procedurale, dintre arbitrii și supraarbitrii înscriși pe Tabloul teritorial al arbitrilor.
(3) Părțile nu își mai pot numi arbitru dupa expirarea termenelor procedurale, fiind decăzuți din acest drept.
ART. 22
Incompatibilitatea arbitrilor și a supraarbitrilor
(1) Arbitrul poate fi recuzat pentru următoarele motive, care pun la îndoială independenţa şi imparţialitatea sa:

a) când o persoană juridică al cărei asociat este sau în ale cărei organe de conducere se află arbitrul sau o rudă ori afin până la gradul IV al acestuia, are un interes în cauză;
b) dacă arbitrul are raporturi de muncă ori de serviciu, după caz, sau legături comerciale directe cu una dintre părţi, cu o societate controlată de una dintre părţi sau aflată sub un control comun cu aceasta;
c) dacă arbitrul a prestat consultanţă uneia dintre părţi, a asistat sau a reprezentat una dintre părţi ori a depus mărturie în una dintre fazele precedente ale litigiului, strict raportat la speța supusă arbitrajului;
d) din cauze de recuzare prevăzute de lege pentru recuzarea judecătorilor.

(2) O parte nu poate recuza arbitrul numit de ea decât pentru cauze survenite sau de care a luat cunoştinţă după numire.
(3) Arbitrul care ştie că în privinţa sa există o cauză de recuzare este obligată să înştiinţeze părţile şi pe ceilalţi arbitri mai înainte de a fi acceptat însărcinarea de arbitru, iar dacă asemenea cauze survin după acceptare, de îndată ce le-a cunoscut.
(4) Arbitrul nu poate participa la judecarea litigiului decât dacă părţile, înştiinţate potrivit alin. (3), comunică în scris că înţeleg să nu ceară recuzarea. Chiar în acest caz, el are dreptul să se abţină de la judecarea litigiului, fără ca abţinerea să însemne recunoaşterea cauzei de recuzare.
(5) Abţinerea produce efecte pe data formulării ei, fără nicio altă formalitate
(6) Aliniatele 1 – 5 sunt aplicabile corespunzător și supraarbitrului.
ART. 23
Cererea de recuzare
(1) Recuzarea trebuie să fie cerută, sub sancţiunea decăderii, în termen de 10 zile de la data când partea a luat cunoştinţă de numirea arbitrului sau supraarbitrului, ori, după caz, de la survenirea cauzei de recuzare.
(2) Cererea de recuzare se soluționeaza de TRIBUNAL fără participarea celui recuzat, acesta fiind înlocuit prin Președintele CURȚII sau de un alt arbitru desemnat de el, numai într-un astfel de scop.
(3) Dacă cererea de recuzare privește pe arbitrul unic, ea se soluționează de Președintele Curții.
(4) Dacă cererea de recuzare este admisă, arbitrul, supraarbitrul sau arbitrul unic recuzat va fi înlocuit, urmându-se procedura referitoare la numirea arbitrilor ori a supraarbitrului.
(5) Încheierea prin care se soluționează cererea de recuzare nu este supusă nici unei căi de atac.
ART. 24
Înlocuirea arbitrilor și a supraarbitrului
În caz de recuzare, revocare, abţinere, renunţare, deces, precum şi în orice alt caz în care arbitrul sau supraarbitrul este împiedicat să îşi îndeplinească sarcina şi dacă supleantul, la rândul său, este împiedicat să îşi exercite însărcinarea, se va proceda la înlocuirea arbitrului potrivit dispoziţiilor stabilite pentru numirea lui.
ART. 25
Răspunderea arbitrilor
(1) Arbitrii răspund, în condiţiile legii, pentru prejudiciul cauzat, dacă:

a) după acceptare, renunţă în mod nejustificat la însărcinarea lor;
b) fără motiv justificat, nu participă la judecarea litigiului ori nu pronunţă hotărârea în termenul stabilit de convenţia arbitrală sau de lege;
c) nu respectă caracterul confidenţial al arbitrajului, publicând sau divulgând date de care iau cunoştinţă în calitate de arbitri, fără a avea autorizarea părţilor;
d) încalcă cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă îndatoririle ce le revin.

(2) Arbitrii care, în desfășurarea activității prevăzute de prezentele Reguli, adoptă hotărâri arbitrale ce încalcă ordinea publică, bunele moravuri ori dispoziţii imperative ale legii, încălcări constatate de instanța judecătorească investită cu judecarea acțiunii în anulare, vor fi excluși de pe Tabloul Arbitrilor prin decizia Consiliului director al ABA. Excluderea nu înlătură răspunderea patrimonială a arbitrului dacă o cerere în pretenții este promovată de cel păgubit prin hotărârea arbitrală anulată, răspunderea arbitrului fiind una personală.
(3) Alineatele 1 – 2 sunt aplicabile corespunzător și supraarbitrului.
ART. 26
Constituirea tribunalului arbitral
(1) TRIBUNALUL se consideră constituit la data acceptării însărcinării de arbitru unic sau, după caz, a acceptării însărcinării de supraarbitru.
(2) Data acceptării este data la care formularul specific este înregistrat la Registratura CURȚII.
ART. 27
Termenul arbitrajului
(1) Dacă părţile nu au prevăzut altfel, tribunalul arbitral trebuie să pronunţe hotărârea în termen de cel mult 6 luni de la data constituirii sale, sub sancţiunea caducităţii arbitrajului.
(2) Termenul de la alineatul 1 se suspendă pe timpul judecării unei cereri de recuzare sau a oricărei alte cereri incidente adresate instanței prevăzute la art. 547 Cod procedură civilă, pe durata judecarii excepției de neconstituționalitate, pe durata suspendării litigiului în baza unei dispoziții legale, pe durata efectuării unei expertize dispusă de TRIBUNAL, pe durata înlocuirii arbitrului sau supraarbitrului potrivit art.24 precum și în situația în care arbitrul unic ori întregul TRIBUNAL, compus din mai mulți arbitrii, s-au abținut sau au renunțat în mod justificat la îndeplinirea mandatului, pe întreaga durată necesară pentru desemnarea unui nou arbitru unic ori a unui nou TRIBUNAL compus din mai mulți arbitri.
(3) În cadrul termenului prevăzut la alin. (1), părţile pot consimţi în scris la prelungirea termenului arbitrajului.
(4) TRIBUNALUL poate dispune, pentru motive temeinice, prelungirea termenului, o singură dată, cu cel mult 3 luni.
(5) Termenul se prelungeşte de drept cu 3 luni în cazul decesului uneia dintre părţi.
ART. 28
Caducitatea arbitrajului
(1) La primul termen de judecată la care au fost legal citate dupa împlinirea termenului de 6 luni prevăzut la art. 27, părţile sunt obligate să declare în scris, sub sancţiunea decăderii, dacă înţeleg să invoce caducitatea arbitrajului.
(2) Când cel puţin una dintre părţi a înțeles să invoce caducitatea prin declaraţia prevăzută la alin. (1), TRIBUNALUL va pronunţa o hotărâre prin care va constata că arbitrajul a devenit caduc.
(3) Arbitrajul va continua în situaţia în care părţile declară în mod expres că renunţă la caducitate.
(4) Probele administrate în cadrul procedurii devenite caducă vor putea fi utilizate, dacă este cazul, într-un nou arbitraj, în măsura în care se socoteşte că nu este necesară refacerea lor.
ART. 29
Locul arbitrajului
(1) Locul de desfășurare a arbitrajului este la sediul CURȚII unde se înregistrează cererea introductivă.
(2) Ședințele TRIBUNALULUI se pot desfășura pe baza hotărârii acestuia și cu aprobarea președintelui CURȚII, în afara orelor de program de lucru normal al CURȚII și chiar în zilele de repaus săptamânal.
ART. 30
Limba arbitrajului
(1) Dezbaterea litigiului în faţa TRIBUNALULUI se face în limba română. Partea este obligată, dacă cererea sau înscrisurile sunt formulate într-o limbă străină, să prezinte o traducere autorizată a lor în limba română. În cazul în care nu-și îndeplineste aceasta obligație, Tribunalul Arbitral va pune în vedere părții, prin încheiere, faptul că neîndeplinirea acestei cerințe procedurale atrage decăderea sa din dreptul de a mai invoca înscrisul în probațiune.
(2) Dacă o parte nu cunoaşte limba în care se desfăşoară dezbaterea, la cererea şi pe cheltuiala ei, tribunalul arbitral îi asigură serviciile unui traducător.
(3) Părţile pot să participe la dezbateri cu traducătorul lor.

Localizare pe harta


View Larger Map